Kilimanjaro, “pamant romanesc” in 2009

Printre minunile unei lumi pierdute, dincolo de taramul fantastic al unei paduri tropicale aburinde, ca o insula intunecata dintre valurile unui ocean de nori, se inalta, modelat in milenii de focurile vulcanice si de gheturile glaciare, Kilimanjaro, muntele african al carui pisc solitar, vesnic alb intr-un continent vesnic negru, se lasa scaldat in lumina aspra de la ecuator, deasupra oricaror constrangeri meteorologice. O locatie de poveste, aflata la 6.000 kilometri distanta de tara noastra, care va capata insa, pentru mai multe zile, un pic din izul Carpatilor, dupa ce o echipa formata din montaniarzii romani Laurentiu Dragota si Andrei Ionut Popescu, ii va face o vizita, pana in varf – speram cu totii, in cadrul expeditiei Kibo2009.

Cine este Kilimanjaro?

Calatorul care se imparte in mod egal intre onoarea si indrazneala de a aspira la varful cel mai inalt al muntelui Kilimanjaro, trebuie sa stie ca va intampina cu fiecare pas, inca de la poale, un nou obstacol, de la aerul tot mai rarefiat odata cu cresterea in altitudine pana la terenul aflat in permanenta transformare. Cu toate acestea, pe masura ce escaladeaza muntele, apropiindu-se de pisc si privind in jos spre salbaticia Africii, batut de vant si sleit de puteri, va fi recompensat cu, probabil, cea mai sufocanta priveliste din intreaga sa viata. Dupa ce isi va fi atins telul, nu mai poate spera decat ca va pastra vie pentru cat mai mult timp in inima sa amintirea acelui moment pretios si unic.

Un vulcan trepidant cu 800.000 ani in urma, astazi unul dintre cele mai diverse si mai frumoase habitate unice de pe Pamant, Kilimanjaro ofera in cele sapte pana la zece zile necesare escaladarii lui pana in varf, intrepatrunderea unica a cinci zone distincte de clima si vegetatie. Pe alocuri, toate pastelate in cadrul natural al unui unui singur moment, al unui singur pas. Calatorul va gasi savana calda si uscata tipica platourilor africane, padurea tropicala geamana cu cea amazoniana, campiile si sesurile caracteristice stepei, desertul alpin parca desprins din nesfarsita Siberie si, pe masura ce se apropie de finalul calatoriei, platoul glaciar vesnic inghetat din varf, usor de confundat cu taramurile arctice.

Citeste despre “Kilimanjaro, “pamant romanesc” in 2009″ pe descopera.ro